Ce este placa bacteriană?

 

 

Placa bacteriană, o peliculă subțire de bacterii

 

 

 

 

Placa bacteriană este o peliculă albicioasă sau gălbuie care se depune pe suprafața dintelui, în special la joncțiunea acestuia cu gingia. Este formată din proteine ​​din salivă, resturi alimentare și bacterii.

Puțin aderentă în momentul formării, placa bacteriană tinde rapid să se solidifice și să se fixeze pe suprafața dinților, ceea ce o face mai rezistentă la periaj. Dacă persistă, aceasta tinde să se mineralizeze pentru a forma depuneri de tartru.

 

 

 

 

Bacteriile prezente în gură

 

 

 

 

Se estimează că gura găzduiește aproximativ 25.000 de specii diferite de bacterii, inclusiv o mie pe dinți. Printre această floră bacteriană se află numeroase bacterii care ne ajută să ne menținem sănătatea gurii. Dar aceasta conține și bacterii care, atunci când se dezvoltă liber, sunt responsabile pentru cele trei boli majore ale gingiilor și dinților: gingivita, parodontita și cariile dentare. În orice caz, procesul de dezvoltare a acestor boli începe cu depunerea plăcii bacteriene.

 

 

 

 

Formarea plăcii bacteriene

 

 

 

 

De îndată ce ai terminat periajul dinților, pe aceștia se formează o peliculă de proteine ​​salivare („pelicula exogenă dobândită”). Anumite bacterii din gură (Streptococci și Actynomyces) se prind pe această peliculă și proliferează acolo. Apoi, alte bacterii li se alătură și, toate împreună, produc materii organice care le protejează. Toate formează un strat subțire pe dinți: placa bacteriană.

 

 

 

 

Placă bacteriană nouă, veche, tartru, care sunt diferențele?

 

 

 

 

În primele două zile după formarea acesteia, placa bacteriană nu este foarte solidificată și nu rezistă la periaj: este o placă bacteriană nouă. Dar după 48 de ore, devine mai rezistentă: vorbim atunci de placa bacteriană veche care tinde să se contopească cu suprafața dinților.

Treptat, în absența periajului, această placă bacteriană veche se va mineraliza, încorporând săruri de fosfat de calciu de origine salivară: devine tartru.

Pastele de dinți sunt mai puțin eficiente pe placa veche și total ineficiente în prezența depunerilor de tartru. Doar stomatologul îl va putea îndepărta.

 

 

 

 

Placa bacteriană, un dușman al sănătății

 

 

 

 

Complicațiile plăcii bacteriene

 

 

 

 

Când placa bacteriană persistă și se solidifică, formează un mediu în care multe bacterii pot crește liber, fiind inaccesibile periuței de dinți. Cel mai adesea, aceste depuneri se află la baza dinților (unde se pătrund în gingii), pe zone în care limba sau obrajii nu freacă suprafețele dinților, în spațiile dintre dinți și în jurul protezelor dentare sau aparatelor ortodontice.

Bacteriile care proliferează în placa bacteriană vor secreta acizi care vor ataca smalțul și dentina dinților: acesta este începutul cariilor dentare.

În plus, vor provoca o reacție care va inflama gingia: gingivita. În cele din urmă, fără tratament, gingivita cronică va fi complicată de parodontită, o infecție distructivă a țesuturilor care leagă dintele de gingie sau chiar la nivelul maxilarului.

 

 

 

 

Gingivitele, un semnal de alarmă

 

 

 

 

În caz de gingivită acută, gingiile devin roșii, umflate și sensibile, până la disconfortul la mestecare. Sângerează ușor. În cazurile mai severe, pot exista scurgeri de puroi, însoțite de respirație urât mirositoare. Tratată, gingivita este reversibilă.

Prezența gingivitei ar trebui să te alerteze cu privire la prezența plăcii bacteriene sau a tartrului și să justifice consultarea medicului stomatolog.

 

 

 

 

Parodontita, o boală gravă și ireversibilă

 

 

 

 

Parodonțiul este țesutul care susține dinții. Inflamarea acestuia („parodontita”) urmează adesea gingivitei. Parodontita este uneori însoțită de o scurgere de puroi și de respirație urât mirositoare. Când parodonțiul degenerează (parodontoza), parodontita provoacă dezvelirea și apoi căderea dinților.

Parodontita este o boală gravă, deoarece daunele pe care le cauzează sunt ireversibile.

 

 

 

 

Factori de risc pentru placa bacteriană

 

 

 

 

O gienă orală insuficientă

 

 

 

 

Cauza numărul unu a plăcii bacteriene de lungă durată și a depunerilor de tartru este reprezentată de măsurile insuficiente de igiena orală și dentară. Spălarea dinților de două ori pe zi, folosirea aței dentare sau periuțelor interdentare, completând acțiunea acestora cu o apă de gură igienizantă sunt măsurile preventive ce trebuie adoptate.

 

 

 

 

Vârsta favorizează placa bacteriană

 

 

 

 

Deoarece secretă mai puțină salivă, sunt mai sensibile la alimentele dulci și sunt uneori nu se pot spăla bine pe dinți (de exemplu, din cauza osteoartritei), persoanele în vârstă prezintă un risc ridicat de placă bacteriană.

În plus, adesea iau medicamente care pot reduce secreția de salivă, ceea ce agravează depunerile de placă bacteriană.

 

 

 

 

Predispoziții personale la dezvoltarea plăcii bacteriene

 

 

 

 

Datorită naturii florei bacteriene din gură, a pH-ului salivei sau a dispunerii dinților, unii oameni sunt mai afectați de problemele legate de plata bacteriană și tartru.

 

 

 

 

Protezele și aparatele ortodontice și placa bacteriană

 

 

 

 

Protezele dentare și aparatele ortodontice afectează periajul și creează colțuri mai greu de curățat. Oamenii care le poartă ar trebui să fie foarte atenți la igiena lor orală pentru a evita acumularea plăcii bacteriene.

 

 

 

 

Stilul de viață sănătos și placa bacteriană

 

 

 

 

Fumatul și consumul excesiv de băuturi alcoolice pot, prin uscarea gurii și schimbarea florei bacteriene, să agraveze depunerile de placă bacteriană și tartru.

 

 

 

 

Cum se previne depunerea plăcii bacteriene?

 

 

 

 

1. Un periaj riguros și o bună igienă interdentală

 

 

 

 

Cea mai importantă parte a prevenirii plăcii bacteriene este spălatul dinților (de două ori pe zi) și curățarea spațiilor dintre dinți cu ață dentară sau periuțe interdentare (o dată pe zi). În plus, o apă de gură igienizantă va ajunge în zonele în care nici peria, nici ața sau periuțele interdentare nu au reușit să pătrundă.

 

 

 

 

2. Alegerea unei periuțe de dinți eficiente și verificarea periajului

 

 

 

 

Unele periuțe de dinți au peri încrucișați (implantați în direcții diferite), ceea ce le permite să perieze în mai multe direcții. Periuța de dinți ELGYDIUM Anti-placă bacteriană este, prin urmare, deosebit de potrivită pentru îndepărtarea plăcii bacteriene din zone mai greu accesibile.

Pentru a asigura eficiența metodei de periaj, este posibilă folosirea unor coloranți care dezvăluie placa bacteriană. Medicul stomatolog sau farmacistul te va sfătui.

 

 

 

 

3. Ața dentară, periuțele și apa de gură

 

 

 

 

Pentru a elimina placa bacteriană din spațiile interdentare, se pot folosi periuțe interdentare, ață dentară, de exemplu, ața dentară INAVA Dentofil Chlorhexidine, și apă de gură, care va suplimenta igiena în zonele la care nu se poate ajunge prin mijloace mecanice.

 

 

 

 

4. O pastă de dinți care întărește smalțul

 

 

 

 

O pastă de dinți îmbogățită cu fluor ajută la întărirea rezistenței smalțului și dentinei la substanțele acide și contribuie la limitarea activității bacteriene a plăcii bacteriene, cum ar fi pasta de dinți ELGYDIUM Protecție împotriva cariilor.

Pastele de dinți medicamentoase pot fi prescrise unor persoane de către medicul stomatolog.

 

 

 

 

5. Controalele regulate la stomatolog

 

 

 

 

Deoarece placa dentară veche este mai dificil de îndepărtat prin periaj și numai stomatologul poate îndepărta tartrul, este esențial să mergi la stomatolog cel puțin de două ori pe an sau la primul semn de gingivită.